alta lista (miruna)

Iata si lista mea, nu de subiecte de dezbatut, ci de tot felul de chestii, si bune si mai putin bune. Gen aventuri de-a lungul proiectului, bucurii, nemultumiri, descoperiri.

1. Pina acum, cea mai mare satisfactie am avut-o la scoala 136 din Ferentari. Una dintre cele mai amarite scoli din Bucuresti, unde ne asteptam sa fie cel mai hardcore, ca interactiune, ca dificultate de a tine lectia, si culmea, a fost cel mai rewarding...

Dar sa vedem putin cum a functionat mecanismul. Noi am lucrat cu o parte din clasa a 7aB. Respectiva "parte" este deja un grup structurat, in care s-au consolidat anumite relatii de cooperare si in interiorul caruia s-a constientizat ideea de echipa si mai ales de lucru in echipa. Ceea ce ne-a usurat noua considerabil munca.

Acest fapt se datoreaza insa "omului-orchestra" despre care a scris deja colega mea. Adica Elena, mediatoarea scolara de etnie roma.

Cam ce a facut Elena cu acest grup: i-a incurajat sa danseze ( dansuri traditionale rome), sa ajute la organizarea unor serbari, sa colaboreze intre ei, sa-si puna imaginatia la treaba, sa-si exerseze atentia si concentrarea, sa vina la repetitii extra-scolare. De retinut inca un aspect pozitiv legat de aceste repetitii extra-scolare: cladirea scolii 136 se afla foarte aproape de cartierul in care locuiesc copiii, adica Aleea Livezilor, respectiv unul dintre cartierele defavorizate ale Bucurestiului ( ghetou, pentru cei nefamiliarizati cu acest eufemism sociologic). In lipsa oricarui centru social sau cultural in zona, in care tinerii sa-si petreaca timpul liber, sau sa participe la activitati educative-sportive, faptul ca ei au fost determinati sa vina la scoala dupa incheierea cursurilor este un aspect cit se poate de benefic.

Revenind la proiectul nostru, pot spune ca apreciem enorm faptul ca putem lucra pe o baza deja creata. Si, dindu-ne seama cit de greu se cladeste o asemenea baza, intr-o scoala cu multi copii amariti si cu profesori atit de putin interesati sa-i invete ceva, nu putem decit sa avem un mare respect pentru Elena.

De altfel, am realizat ca ceea ce putem sa facem noi cel mai bine e sa-i venim in ajutor Elenei, actionind din alta directie pentru aceleasi scopuri.

Iar copiii merita...sint comunicativi, dornici sa asculte noutati si chestii la care nu s-au mai gindit vreodata, dornici sa se afirme si mai ales sa invete. Cel putin grupul cu care am inceput noi sa lucram.

2. Imi plac mult si copiii de la Scoala 114. Sint draguti, unii dintre ei foarte sufletisti, asculta cu atentie ce le spui, le place sa lucreze. Si ei vin tot extra-scolar. Sa speram ca nu vom pierde prea multi pe drum. Azi ne-a venit ideea sa mai facem lectii extra-proiect si cu alta grup de copii, in afara de cei selectati deja. He he, cine ar mai face asta...sa lucrezi extra-proiect de placere...sper sa ne tina starea asta de spirit...

Despre copiii de la 114 in alt post :)

3. La liceul Cosbuc e foarte ok, se cunoaste ca sint elevi care au mai fost implicati in proiecte, care si-au exersat abilitatile de exprimare. O sa postez curind o inregistrare video de la Cosbuc. Si aici datoram multe doamnei profesoara de arte Mihaela Ghitiu, care ii coordoneaza pe elevi si ne face noua loc in orar, sau in extra-orar :)

4. Nu-mi place atmosfera de la Liceul de Muzica "Dinu Lipatti". Si o spun pe sleau, fara nici un ocolis. De la bun inceput aici am fost tratati cu raceala si chiar aroganta nejustificata de catre conducerea liceului, ca si cum ni s-ar face o favoare ca sintem lasati sa ne implementam proiectul aici. Si cind te gindesti ca mai erau atitea licee pe care am fi putut sa le alegem sa intre in proiect si pe care le-am taiat de pe lista....De ce? Deoarece ne-am gindit ca la Liceul de Muzica ar putea fi interesant, ca sigur copiii de aici au o anume sensibilitate, etc etc etc. Si incepem sa descoperim ca nu e chiar asa. O spun cu regret.

Asadar, pe de o parte e povestea cu conducerea si felul in care decurge parteneriatul nostru. Ca o mentiune speciala, as spune ca doamna directoare nu a semnat parteneriatul nici macar acum, la citeva saptamini bune dupa ce am demarat proiectul, sub pretextul ca nu are timp. Desi este vorba doar de o semnatura si de o stampila..

Trebuie sa spun ca totusi exista totusi o persoana plina de bunavointa care ne-a sprijinit pina acum si care ne-a sustinut proiectele : doamna profesoara de engleza Ioan Viviana.

Pe de alta parte e povestea cu elevii, care intimpina orice le propunem cu o atitudine plina de ceea ce numesc ei "smecherie". Bine, nu chiar toti din clasa unde lucram, dar destui....

Luati la intrebari si pusi sa-si argumenteze afirmatiile, nu sint in stare sa lege prea multe fraze coerente, din pacate. Aici nici o lectie nu s-a desfasurat in pace: fie a chiulit cite jumatate de clasa, fie se tot trintea usa, fie ieseau sa mai vorbeasca pe coridor la telefonul mobil, fie unii strigau timpenii de afara pe gaura cheii, chestii de genul. E pacat pentru ca incepem sa simtim ca aici ceea ce incercam noi sa facem nu rezoneaza, e un fel de consum de timp si energie care ar putea fi investit in alta parte.

Mi-e teama ca nici nu vom avea de unde sa-i alegem pe cei care vor lucra film...Caz in care vom lua mai multi copii din Ferentari, acolo unde macar simtim ca munca noastra are un sens...Culmea!

iata si lista!

lista de subiecte de discutie deschise dar ramase neterminate, dupa prima runda de filme si dezbateri:

"Teme de discutie si de gandire"

1. Care sunt efectele pozitive si negative ale turismului in tarile/zonele sarace?
2. Cum ar putea fi micsorate efectele negative?
3. Care sunt implicatiile sociale ale infiintarii fabricilor/ corporatiilor internationale in zonele sarace si foarte sarace?
4. Cum ar putea fi micsorate urmarile negative?
5. Cine are puterea de a schimba ceva?
6. Ce putere avem noi / fiecare din noi?
7. Cine are responsabilitatea de a schimba ceva?
8. Ce responsabilitate avem noi fiecare din noi? Cum ne afecteaza pe noi toate aceste lucruri care se intampla in lume?
9. Crezi ca exista vreo legatura intre colonialism, globalizare si actualele posibilitati de mobilitate teritoriala (ex: turism, migratie)?

nu-i chiar usor, nu? voi ce credeti despre toata astea?

...dupa prima runda

La sfarsitul primei serii de proiectii de film si discutii am adunat echipa pentru o scurta auto-evaluare, sa vedem ce bune si ce...mai putin bune s-au adunat.

Ne-am dat seama de urmatoarele chestii "pozitive":
- este foarte important sa mergem la Liceul Cosbuc, pentru ca elevii de acolo au toate sansele sa devina viitoarele elite ale tarii, asa ca responsabilizarea lor sociala si capacitatea lor de intelegere a mecanismelor sociale trebuie cultivate si incurajate
- ne place la Scoala 136 si vrem sa lucram intensiv cu fetele de la 7 B, care chiar merita sustinute in ceea ce fac/ incearca sa faca
- discutiile au decurs bine, am atins subiecte variate si destul de complexe, uneori chiar mai complexe decat ne-am fi asteptat
- sunt mai multi elevi deschisi, receptivi, interesati si implicati decat am crezut! Super!
- munca in echipa este un exercitiu social f bun, atat pt elevii cu care lucram, cat si pt noi!
- echipa noastra ramane mereu deschisa, asa ca Emil si Sylvie ni s-au alaturat si ne ajuta sa filmam si sa facem poze in timpul "lectiilor".

Si de urmatoarele dificultati:
- orarul intalnirilor este destul de greu de corelat cu orarul elevilor, pt ca activitatile noastre sunt mai mult sau mai putin extra-scolare
- in Liceul de Muzica, elevii nu sunt obisnuiti cu discutii deschise, cu metode non-formale de educatie asa ca sunt destul de greu de "urnit"
- in timpul proiectiilor de film, atentia elevilor este destul de usor de distras, atunci cand vreun coleg se misca sau vorbeste aiurea, sau cand nu este suficient de intuneric in sala, pentru imagini de calitate...
- au ramas destul de multe subiecte de discutie deschise dar neduse pana la capat - asa ca am facut o lista si am dat-o elevilor, ca tema de gandire; si am decis sa facem, cu unele clase, o intalnire in plus, doar de discutii, fara proiectie de film
- din pacate...nu putem multumi pe toata lumea, nu putem da toate raspunsurile, nu ii putem face pe toti sa devina mai responsabili si constienti fata de lumea in care traim...eeeeh asta e viata

* school cinema bonus *

ei si daca tot ne-am dat noi seama ca de fapt la Scoala 136 orice efort merita si orice activitate facem cu copiii este binevenita, ne-am apucat de o treaba in plus :)
cativa prieteni ii vor ajuta pe elevii de clasa a 8a sa se pregateasca pentru tezele cu subiect unic, din luna mai, care conteaza pt admiterea la liceu - un fel de meditatii facute voluntar, pe care familiile acestor copii nu si-ar permite sa le plateasca

daca vreti sa ii ajutati pe
iulia - care face lectii de gramatica si vocabular
tudor - care face mate
alexandra - care tine lectiile de istoria romaniei
sau daca vreti sa tineti o lectie de geografia romaniei
ar fi super! nu trebuie decat sa ne scrieti la
proiecte_kom@yahoo.com
si sa ne spuneti la ce materie va pricepeti mai bine

noi am decis sa ne implicam cat de mult putem in sprijinirea copiilor din aceasta scoala. asa ca orice ajutor este binevenit!
pe bune :)

...si poza preferata...

echipa de la Scoala 136, Prelungirea Ferentari - clasa a 7a B in jurul Elenei :)
si iulia la aparatul foto, tudor la photoshop :)

Scoala Generala 136, clasa a 7a B

Si la Scoala 136 fusesem anul trecut cu Cinema-ul Mobil, de cateva ori, la clasele primare. De atunci, stiam ca aproape toti copiii care invata aici provin din familii cu multe dificultati materiale si cu putine posibilitati pentru un viitor mai bun, care locuiesc in cartierul de blocuri Aleea Livezilor - Str. Tunsu Petre.
Tot de atunci ne-am imprietenit cu Elena Radu, mediator scolar si profesor de romani, care ne-a ajutat sa intram in scoala, desi doamna director de atunci nu era prea deschisa. Elena este, intr-un fel, motorul acestei scoli, un fel de "om-orchestra" care face si cercuri extra-scolare, si scrie proiecte, si asigura legatura intre elevi-parinti-profi-inspectori, si se lupta pentru a opri orice forma de discriminare a copiilor in scoala.
Sincer, nu stim de unde are atata forta sa le faca pe toate! E tare!

Ei, si pe 8 martie am ajuns la clasa 7 B, pe care o alesesem impreuna cu Elena. Cele mai tari fete din clasa au ramas dupa ore, sa ne cunoastem si am facut un prim exercitiu de sinceritate si de argumentatie: am vorbit despre viata lor, despre cartierul in care locuiesc si de aici am ajuns la o discutie despre diferentele intre oameni, despre respect, bogatie, saracie, despre cat de puternici suntem sau putem fi fiecare dintre noi in fata societatii.
Am gasit impreuna argumente pentru care si saracii trebuie respectati si contra-argumente la stereotipul general ca saracii isi merita soarta.

Ne-a placut foarte mult aceasta prima intalnire! Si am decis impreuna cu fetele sa ne vedem mai des si sa facem mai multe lucruri impreuna: sa aranjam frumos cabinetul de limba romani (in care ne intalnim), cu postere si afise si poze facute de ele (cu putin ajutor de la noi); sa pregatim impreuna o lectie interactiva pentru alta clasa, pentru a schimba rolurile profesor-elev; in filmul de la sfarsit de proiect, sa fie vorba despre viata lor si planurile lor de viitor - ele fiind un fel de mesageri pentru copiii din scoala sau din cartier, in fata "lumii".
Ne-a cuprins entuziasmul :)

Asa ca am ramas si am facut poze, la serbarea pe care tot felete de la 7 B o pregatisera pentru toate doamnele din scoala, cu ocazia zilei de 8 martie. Fetele au dansat un numar special, un coleg a cantat, doamnele au primit flori si felicitari f frumoase, si chiar au plans de emotie!
:) si noi am primit flori si felicitari, ne-am bucurat, multumim mult!

serbarea de 8 martie

organizata de clasa a 7a B, pentru toate doamnele din Scoala 136! clasa a 7a B s-a ocupat de: cumparat flori pentru fiecare doamna care lucreaza in scoala, cumparat felicitari de la UNICEF, foarte frumoase, tot pentru fiecare doamna din scoala, pregatit programul si coregrafia serbarii. totul s-a desfasurat in mare secret shhhhhhhhhhhhhhh
elena le-a adunat pe doamne, cu pretextul ca au o treaba urgenta de rezolvat...si iata ce le astepta, de fapt!





misiunea noastra a fost sa surprindem cateva imagini in fotografii si intr-o filmare scurta, ca "manifest" artistic al echipei de la Scoala 136.
iulia, iti multumim pentru poze si ajutor!

Scoala Generala 114 intra pe fir

Joi 7 martie am avut prima lectie la scoala 114. Am ales scoala aceasta deoarece aici merg majoritatea copiilor din Zabrauti, cartier in care noi am mai desfasurat proiecte sociale si in care intentionam sa desfasuram in continuare. Acesta a fost motivul initial. In plus, avusesem contacte anterioare cu staff-ul din aceasta scoala, mai ales prin persoana domnului mediator scolar Toader Ionita. Dumnealui ii datoram cel mai mult "patrunderea" in Scoala Generala 114.

Anyway, lectia a iesit super. Copiii erau foarte draguti si cooperanti - clasele a 7a C, D, . Ne-am gindit ca nu vrem sa mergem aici cu filme din prima, ci mai intii sa fie citeva lectii introductive, exercitii de imaginatie, de inter-relationare, etc.

Am facut planul lectiei cu Iox intr-o dupa-masa in parc si ne-a venit ideea sa-i punem pe copii sa lucreze pe marginea unor fotografii. Am facut ceva research pe internet, am alergat sa tiparim pozele, am cumparat hirtii si markere.

La scoala am impartit copiii pe grupe, dupa un exercitiu introductiv in care le-am cerut sa spuna un lucru pozitiv si un lucru negativ despre ei. Multe dintre raspunsuri au fost de genul "defectul meu este matematica sau istoria" si "calitatea mea este sportul sau dansul". :)

Ne-am bucurat sa constatam ca le place copiilor ceea ce faceau si mai ales ca-si foloseau imaginatia, se consultau unul cu altul, se gindeau ce sa scrie si cum sa prezinte. Au fost 6 grupe de copii - cu totul au participat 28 de elevi, desi ne asteptam doar la 20. Am dat cite o fotografie fiecarui grup si le-am cerut sa-i dea un titlu, sa se gindeasca unde este facuta, sa-si imagineze cum este ar putea fi viata oamenilor din poza, si sa alcatuiasca o mica poveste inspirata din fotografie. Pozele erau facute in Brazilia, China, Japonia, Romania, Africa

Ne-a placut foarte mult ce a iesit. Si probabil si copiilor...

Si acum poze din timpul lectiei. Komunitas&Kids in action :)


am amestecat copiii de la 3 clase diferite, in echipe mixte...





a! si uite cum au intrat echipele in actiune - au dat cate un titlu fiecarei poze si fiecarei povesti inspirate de poze:




...iar munca de echipa inseamna sa ii asculti si respecti pe ceilalti, dar si sa inveti de la ei





...copiii cu rol de prezentatori s-au descurcat f bine





si iata si rezultatul final!



dupa asa o intalnire, va dati seama cat de placuta a fost sedinta de evaluare :)

liceul de muzica - debut glorios cu jumate de clasa

Azi am debutat si la liceul de muzica "Dinu Lipatti" - am ajuns acolo si am avut "placuta" surpriza ca jumate din clasa chiulise. Era ora de dirigentie sau ceva de genu. Am reusit sa mai convingem citiva sa nu plece si in cele din urma s-au adunat cam 15 elevi. Ceea ce a fost de fapt ok, in final. Pentru ca am putut discuta pe indelete.

Ne-am bucurat ca elevii s-au uitat cu atentie la film, nu au facut prea multe glume pe marginea lui ( acelasi "PUNAM"), desi cind am sosit in clasa plutea un soi de atmosfera de obraznicie...Dar proiectia a iesit bine, iar ei au ramas sa completeze chestionare si sa discute.

Ce mi-a ramas in minte: evocarea lui Gigi Becali si faima lui de om care da bani pt orice ( "Cita bunatate", am soptit eu patrunsa de emotie...) - asta cind se discuta despre ce se poate face ca sa-i ajuti pe copiii aflati in situatii precare. Si viziunea unui baiat care ne zicea cum lumea se imparte in "smecheri" si "fraieri". Cind Iox l-a intrebat "si cum ajung smecherii smecheri" s-a cam blocat...

Aici e de lucrat ca lumea...

Sa-i faci pe oameni sa duca firul logic mai departe, sa-si puna intrebari, sa chestioneze niste aspecte, sa gindeasca intotdeauna si mai mult, sa poata sa realizeze conexiuni din ce in ce mai corecte si mai complexe...

wish us good luck!